Este deja un loc comun a afirma că amuzantele și ciudatele expresii regionale britanice și americane sunt bazate pe o istorie egal de surprinzătoare și sincretică. Dacă este să ne limităm la exemplele unor scriitori precum William Shakespeare și Mark Twain, acoperim o gamă largă de construcții cu trimitere directă la complexa realitate anglo-saxonă pre-modernă și modernă.

     Chiar și exceptând aceste personalități literare remarcabile care au știut cum să codifice trecutul în expresii memorabile, varietatea de experiențe și realități din lumea anglo-saxonă transpare la prima mână în anumite expresii, căzute astăzi în desuetudine, însă nu mai puțin uimitoare și bogate de sens.

***

     Și pentru că serbăm pe 13 august Ziua Internațională a Stângacilor, vă propun să începem scurta noastră listă din acest articol cu o expresie idiomatică legată de…stângaci. Asemeni propriului nostru areal cultural, realității fizice a stângacilor, adică obiceiului de a scrie cu mâna stângă, i s-a asociat și o realitate morală, legată de anormalitate și de ciudățenie (I was left-handed in this matter). Există totuși o veche expresie scoțiană care asociază stângăcia ingeniozității. Corrie-fisted sunt cei care scriu cu mâna stângă, însă ei sunt legați prin acest apelativ de un anume Andrew Kerr, nobil scoțian medieval, stăpân al castelului Ferniehirst de la granița scoțiană. Kerr a descoperit că a fi stângaci era folositor în luptă deoarece dușmanul era dezorientat de direcția neașteptată a atacului sabiei sale. Astfel, el a angajat numai soldați stângaci, iar scările propriului castel erau construite invers decât era obișnuit, anume contra acelor de ceasornic, permițând astfel soldaților stângaci să manevreze săbiile, mișcându-se liber în același timp pe lângă balustradele de acces. Nobilul Kerr s-a pierdut de mult în colbul timpului, și nici măcar bunicii scoțieni nu își mai tachinează astăzi nepoții cu apelativul de corrie-fisted, însă frumusețea expresiei rămâne.

        *** 

     Tot legată de un episod istoric specific este și expresia lost cause. Spre deosebire de corrie-fisted, aceasta nu a dispărut, ci și-a alterat sensul atât de mult încât sensul inițial este de nerecunoscut. Ne referim astăzi ironic la ceva ca fiind lost cause când considerăm că nu merită efortul sau, la modul serios, când un proiect a eșuat fără posibilitate de revenire. Lost Cause, scris cu majuscule, a apărut în titlul unei cărți a istoricului Edward A. Pollard din 1866 și, pentru următoarea jumătate de secol, a devenit sinonimul cauzei sudiste, anume a acelei părți din America, din timpul războiului secesionist american (1866), care a luptat pentru menținerea stilului de viață agrar bazat pe exploatarea oamenilor de culoare. Noi contemporanii putem fi ironici când întâlnim acum această sintagmă scrisă cu majuscule: sensul inițial nu își mai găsește locul în lumea actuală. Expresia cu înțeles similar, forlorn hope,are o etimologie interesantă. Originară din olandeză, verloren hoop, se traduce în engleză ca lost troop. Și de această dată avem de-a face cu o explicație istorică: lost troop, „compania pierdută” se referă la armată, la acei soldați care sunt trimiși în recunoaștere, și care, de multe ori sunt cei ce experimentează la modul tragic necunoscutele luptei. Situația lor este disperată, la fel cum forlorn hope este o cauză fără speranțe de reușită.

  ***

     Expresia bee’s knees este mult mai veselă și inocentă decât precedenta sa, deși, asemeni lui corrie-fisted, înregistrează o utilizare scăzută în engleza contemporană. Originea acestei expresii amuzante se regăsește în așa numiții ani nebuni ai jazz-ului, în anii 1920. Desemnează ca sens excelența, „cel mai cel/cea”. Anterior, în ultimele decade ale secolului al XIX-lea, expresia era literală, și însemna exact opusul, anume ceva slab precum genunchii unei albine (însăși referirea vizuală la genunchii unei albine este demnă de cascade de râs, sic). Apoi, epoca plină de culoare a anilor ’20, cu tendința acesteia de a înfrumuseța realitatea, a dat o nouă conotație „genunchilor albinei”, transformându-i în hiperbolă. În paranteză spus, acest procedeu lingvistic există și în limba română.

    *** 

     Poate fi de-a dreptul șocant să menționăm că termenul geek, care desemnează în engleza și americana contemporană pe pasionații geniali ai unei nișe tehnologice sau comunicaționale, nu a fost unul foarte măgulitor la origine. Provenit dintr-un termen dialectal englez, geck, „nebun”, îi descria la începutul secolului XX pe acei artiști din târgurile americane sau de la circ care se dedau unor numere ciudate, sau pur și simplu sângeroase precum mâncatul capetelor unor animale vii (ex. găini). În anii 1950, termenul a fost utilizat pentru a descrie studenții americani excesiv de serioși, cu intenția  de a găsi un sens mai insultător al ideii de ciudat. Conform aceleiași rețete, în 1984, pasionații de computere au fost numiți geek. Totuși, începând cu anii 2000, termenul a fost preluat spre auto-definire de chiar membrii coteriei geek-șilor, desemnând de atunci oameni inteligenți, care ies din tipare la modul chic.  

***

     Deși suntem în august, sintagma următoare ne duce cu gândul la octombrie, mai exact la Halloween. Împătimiții formației pop britanice Suede își amintesc de construcția sweet F.A. din versurile unui cântec din anii ’90 numit Sleeping Pills. Deși tema melodiei este dark, cu trimitere clară la depresie și droguri, sintagma sweet F.A. pare să desemneze acel timp pe care îl pierdem fără să facem nimic, mai simplu spus, înțelesul este cel al unui lucru lipsit de importanță sau de calitate. Istoria din spatele expresiei este însă demnă de un thriller, contrapunctat de o doză bună de umor etimologic. Inițialele F.A. din sintagmă vin de la Fanny Adams, o fetiță de opt ani din Hampshire care a fost ucisă cu brutalitate de asistentul unui avocat; această crimă din 1867 a ținut prima pagină a ziarelor engleze. Argoul marinarilor englezi a codificat această întâmplare  sângeroasă în forma expresiei sweet F.A. care desemna carne tocată în conservă. Ulterior, mentalul colectiv a dorit să elimine realitatea din spatele acestei expresii pline de umor negru și a reținut doar ideea de conservă de carne, care este sinonimul unui produs sub-standard. Astfel s-a născut ideea de timp irosit sau de lucru inutil ca sub-standard.  

Raluca Goleșteanu, București

14 August 2020

Surse: -unele informații despre aceste expresii au fost preluate din cartea lui Susie Dent, What Made the Crocodile Cry?, Oxford University Press, 2009.

           -Suede, Sleeping Pills, album Suede, 1993:  https://www.youtube.com/watch?v=t2wozV7QAU0

         – Povestea lui Fanny Adams: https://www.historyanswers.co.uk/people-politics/the-gruesome-origin-of-sweet-fanny-adams/ [accesat 14.08.2020]

BIO:

Language Trainer-Limba engleză

Raluca Goleșteanu este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (specializare Presă scrisă) și a Facultății de Științe Politice în Limba engleză (specializare Politici est-europene comparate) din cadrul Universității din București.

Totodată, Raluca a absolvit un master specializat în istorie modernă comparată a Europei Centrale și de Est din cadrul Universității Central-Europene de la Budapesta, Ungaria și programul doctoral al Școlii Superioare de Cercetare Socială de la Varșovia, Polonia, cu o specializare asemănătoare. Ambele programe s-au desfășurat în limba engleză, fiind instituții americane acreditate în regiune.

Raluca a colaborat cu diverse publicații de profil socio-uman din țară și din străinătate, unde a publicat articole, studii, monografii și recenzii din domeniul cultural și istoric. De asemenea, a fost membru în proiecte și a participat la conferințe și comunicări cu tematică din domeniul științelor umaniste, în cadrul cărora un loc important în ultimii ani îl ocupă limbile străine aplicate la metodica studiilor culturale. 

Paralel cu scrisul, Raluca își dezvoltă aptitudinile pedagogice în calitate de profesor/trainer de limba engleză, poziție în care a activat în București începând cu Aprilie 2010. Până în prezent, a desfășurat numeroase proiecte în cadrul unor companii multinaționale din București, în cadrul cărora a predat profesionalilor nivel A1-C1 engleza comunicațională, engleza de afaceri, engleza juridică și engleza resurselor umane, dar și cursuri de orientare culturală prin intermediul limbii engleze. Raluca pregătește și copii și adolescenți pentru examenele Cambridge, adaptând curicula standard în funcție de cerințele individuale.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s